Vizita la tipografie in imagini

Fotografii facute de Radu Obrisca

Sedinta de redactie

Va reamintesc faptul ca articolele pentru revista trebuie predate pana pe 20 noiembrie 2009. De aceea va propun sa ne intalnim marti, 17 noiembrie 2009, pentru a discuta structura primului numar si planificarea materialelor. Ar fi bine sa am lucrarile din timp pentru a le corecta. Daca aveti si imagini, va rog sa le scananati la o rezolutie buna.

Vizita

Joi, 5 noiembrie 2009, ora 13, vom face o vizita de studiu la Tipografia Magic Print. Vom avea posibilitatea de a vedea cum se tipareste o carte, un ziar, un album. Gazda noastra va fi doamna Maria Dohotaru, directorul tipografiei.

Lecturi suplimentare-semestrul I

15.X.2009: Ernest Hemingway – Bătrânul si marea: Bezedea Marian si Tudor George
22.X.2009: Sofocle – Oedip rege: Obriscă Radu si Savin Sergiu
29.X.2009: Mircea Eliade – La tigănci: Chiriac Andreea si Coman Stefan
5.XI.2009: Garabet Ibrăileanu – Adela: Sabău Raluca si Puscasu Cezara
12.XI.2009: Mihail Sebastian – Orasul cu salcâmi: Drăgoi Irina si Sitaru Andreea
Mihail Sebastian – Accidentul: Dimache Mihaela si Gogoi Camelia
19.XI.2009: Max Blecher – Întamplări din irealitatea imediată: Plesu Georgiana si Lucaciu Magda
26.XI.2009: Francois Rabelais – Gargantua si Pantagruel: Metelescu Radu
3.XII.2009: Moliere – Avarul: Beznea Maria si Neamtu Patricia
Moliere – Burghezul gentilom: Ianău Olivia si Manolache Delia
10.XII.2009: Honore de Balzac – Eugenie Grandet: Vasile Radu si Zencenco Radu
Honore de Balzac – Iluzii pierdute: Anghel Elena si Lungu Mădălina
17.XII.2009: Emily Bronte – La rascruce de vânturi: Iftinca Adelina si Bereczki Erika
7.I.2010: A. P. Cehov – Livada cu visini: Puscasu Teodora si Pânzaru Alexandra
14.I.2010: George Călinescu – Bietul Ioanide: Feier Ancuta

Propunere de lectura suplimentara

In randurile de mai jos, va propun sa meditati la cateva idei exprimate de Andrei PLesu in cartea Despre inraire. Fragmentul poate fi un bun exemplu pentru realizarea unui text argumentativ.

Lord Acton spune, într-o notă, că „oamenii nu pot fi făcuţi buni de către stat, dar ei pot fi cu uşurinţă înrăiţi”. Ar trebui ca actualele instituţii ale statului să se simtă vizate. Dincolo de nereuşitele lor economice sau politice, ele pot fi acuzate de ceva mai grav: e vorba de un efect toxic asupra societăţii româneşti în ansamblul ei. Lumea s-a înrăit. [...]

Presa a cultivat şi cultivă, cu un zel demn de o cauză mai bună, atacul, injuria, calomnia, scandalul. Ore întregi, la diferite posturi de televiziune, se distribuie acuzaţii, se încurajează batjocura, limbajul de stadion înfierbântat, furia. La Realitatea, se face o ipocrită campanie pentru „respect” pe fundalul unor emisiuni la care sunt invitaţi tot soiul de ipochimeni fără onoare şi fără minime reguli de conduită. Societatea e polarizată isteric:[...] Forum-urile sunt pline de dejecţii [...]

Înrăirea generală este şi efectul unor conjuncturi exterioare. Scăderea nivelului de trai nu e de natură să bine-dispună. Sărăcia te înrăieşte, tot astfel cum bogăţia scăpată de sub control tinde să te prostească. Săracul e nervos, resentimentar, înclinat spre acreală şi violenţă. Sentimentul insecurităţii te înrăieşte de asemenea. Trăieşti îngrijorat, fără proiecte de durată, fără garanţia că eşti protejat de legi şi instituţii. Politicienii joacă pe altă scenă decât scena pe care trăiesc cetăţenii ţării. Spiritul de competiţie, negrădinărit de reguli precise, de fair-play şi de principii echitabile duce şi el la înrăire. Suntem contaminaţi de o sălbăticie a carierei şi a câştigului care ne desfigurează.

Ritmul vieţii zilnice nu menajează, nici el, pacea interioară. N-avem timp, n-avem răgazuri de reîmprospătare, ne-am pierdut singurătatea, adică şansa confruntării raţionale cu sine şi cu ambianţa în care ne mişcăm. Reflecţia e înlocuită tot mai des de emotivitate barbară şi instinct de conservare. Nu ne mai definim prin ceea ce suntem, ci prin ceea ce respingem. Portretul nostru e suma insatisfacţiilor şi a balastului de ură pe care l-am acumulat. Lovim pentru a trăi şi ne confecţionăm fericirea din fragmente de bombăneală şi deriziune.

Ajungi să te întrebi, contemplând lumea românească de azi, dacă mai există detenta bucuriei, dacă oamenii se mai îndrăgostesc, dacă mai există plăceri depline şi colocvialităţi inocente. Dacă se mai gândeşte cineva la arta conversaţiei, dacă mai răsfoieşte cineva pe Epictet, sau pe Montaigne. Nu se poate trăi, clipă de clipă, din frecventarea pustiului intelectual şi sufletesc al arenei politice. Nu se poate trăi din amărăciune, recriminare şi sudalmă. [...] Valorile, problemele adevărate, viaţa sunt de căutat în cu totul altă direcţie. Până la urmă, Lord Acton nu are dreptate întrutotul. Desigur, nu e treaba statului să-i facă pe oameni mai buni. Şi totuşi el îi poate face mai buni, dacă reuşeşte măcar să nu-i facă mai răi decât sunt.

Alte informatii despre gripa porcina

Simptomele gripei porcine sunt asemanatoare cu cele ale unei gripe obisnuite: febra, tuse, senzatia de gat uscat, dureri de muschi, dureri de cap, frisoane, o stare accentuata de oboseala. Exista medicamente care trateaza gripa porcina, insa pentru a beneficia de tratament e nevoie sa va prezentati la medic. Medicamentele antivirale pot reduce simptomele bolii si complicatiile acestora.

Pentru a preveni raspandirea virusului, e nevoie sa respectati urmatoarele reguli de igiena:

• acoperiti-va nasul si gura cu un servetel cand stranutati;
• aruncati servetelul dupa ce l-ati folosit;
• spalati-va pe maini cat mai des;
• evitati apropierea de persoanele bolnave.

Se considera ca virusul gripei porcine nu poate rezista mai mult de doua ore in afara corpului, dar este foarte usor sa contamineze multe persoane.